27. TROPARELE ÎNVIERII
Pe cele 8 glasuri
cu ipacoi şi condacele lor
G L A S U L 1
Troparul:
Piatra fiind pecetluită de iudei şi ostaşii străjuind preacurat trupul
Tău, înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasca
Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă: Slavă Învierii Tale,
Hristoase; slavă Împărăţiei Tale; slavă rânduielii Tale, Unule, Iubitorule de
oameni.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Gavriil zicând ţie: Fecioară, bucură-te!, împreună
cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine, chivotul cel sfânt, precum
a zis dreptul David. Arătatu-te-ai mai cuprinzătoare decât cerurile, ceea ce ai
purtat pe Făcătorul tău. Slavă Celui ce S-a sălăşluit întru tine, slavă Celui
ce a ieşit din tine; slavă Celui ce ne-a izbăvit pe noi, prin naşterea ta.
Ipacoi:
Pocăinţa tâlharului raiul a dobândit, iar plângerea
mironosiţelor bucuria a vestit; că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind
lumii mare milă.
Condacul:
Înviat-ai ca un Dumnezeu din mormânt întru mărire
şi lumea împreună o ai înviat şi firea oamenilor Te laudă, ca pe Cel ce eşti
Dumnezeu. Moartea a pierit şi Adam dănţuieşte, Stăpâne, iar Eva acum, izbăvită
fiind din legături, se bucură strigând; Tu eşti, Hristoase, Cel ce dai tuturor
învierea.
G L A S U L AL
2-LEA
Troparul:
Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea
fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai
înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate Puterile cereşti au strigat:
Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Toate tainele Tale sânt mai presus de cuget, toate
sânt preaslăvite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu
fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu cel
adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Ipacoi:
După patimă, mergând femeile la mormânt ca să ungă
cu mir trupul Tău, Hristoase Dumnezeule, văzut-au îngeri în mormânt şi s-au
spăimântat; că glas au auzit de la
dânşii, că a înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.
Condacul:
Înviat-ai din mormânt, Mântuitorule Atotputernice,
şi iadul văzând minunea, s-a spăimântat, şi morţii s-au sculat, şi făptura
văzând, se bucură de Tine, şi Adam împreună se veseleşte, şi lumea, Mântuitorul
meu, Te laudă pururea.
G L A S U L A L
3-L E A
Troparul:
Să se veselească cele cereşti şi să se bucure cele
pământeşti. Că a făcut biruinţă cu braţul Său Domnul, călcat-a cu moartea pe
moarte. Cel Întâi-Născut din morţi S-a făcut, din pântecele iadului ne-a
izbăvit pe noi şi a dat lumii mare milă.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Pe tine, ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului
nostru, te lăudăm. Născătoare de Dumnezeu Fecioară; căci cu trupul cel luat din
tine, Fiul tău şi Dumnezeul nostru, prin Cruce răbdând patimă, ne-a izbăvit pe
noi din stricăciune, ca un iubitor de oameni.
Ipacoi:
Spăimântat cu vederea, liniştind cu graiurile,
îngerul cel strălucitor a zis mironosiţelor: Ce căutaţi pe Cel viu în mormânt?
Sculatu-S-a, deşertând mormintele. Cunoaşteţi pe Cel neschimbat, ca schimbător
al stricăciunii. Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sânt de înfricoşătoare lucrurile
Tale, că ai mântuit neamul omenesc.
Condacul:
Podobie: Fecioara astăzi...
Înviat-ai astăzi din mormânt, Îndurate, şi pe noi
ne-ai scos din porţile morţii. Astăzi Adam dănţuieşte şi Eva se bucură, iar
proorocii împreună cu patriarhii laudă neâncetat puterea cea dumnezeiască a
stăpânirii Tale.
C E A S U L A L
4-L E A
Troparul:
Propovăduirea Învierii cea luminată înţelegând-o de
la înger uceniţele Domnului şi lepădând osândirea cea strămoşeacă, Apostolilor
lăudându-se au zis: Jefuitu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos Dumnezeu, dăruind
lumii mare milă.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută,
prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat; Dumnezeu
întrupîndu-Se întru unire neamestecată şi Crucea de bunăvoie pentru noi luînd;
prin care înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.
Ipacoi:
Cele dinspre minunată scularea Ta, mai înainte
alergând, mironosiţele le-au vestit Apostolilor, Hristoase, că ai înviat ca un
Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.
Condacul:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi
lumii...
Mîntuitorul şi izbăvitorul meu, din mormânt, ca un
Dumnezeu, a sculat din legături pe pământeni şi porţile iadului a zdrobit şi ca
un Stăpân a înviat a treia zi.
C E A S U L A L 5-L E
A
Troparul:
Pe Cuvântul cel împreună fără de început cu Tatăl
şi cu Duhul, Care S-a născut din Fecioară spre mântuirea noastră, să-L lăudăm
credincioşii şi să I ne închinăm; că bine a voit a se sui cu trupul pe Cruce şi
moarte a răbda şi a scula pe cei morţi, întru slăvită învierea Sa.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Bucură-te, uşa Domnului cea neumblată. Bucură-te,
zidul şi acoperământul celor ce aleargă la tine. Bucură-te, limanul cel
neînviforat şu neispitit de nuntă, care ai născut cu trup pe Făcătorul tău şi
Dumnezeu. Nu înceta a te ruga pentru cei ce laudă şi cinstesc naşterea ta.
Ipacoi:
De îngerească vedere spământându-se cu mintea
mironosiţele şi prin dumnezeiasca sculare luminându-şi sufletul, Apostolilor au binevestit: Vestiţi
între neamuri învierea Domnului, Cel ce împreună lucrează prin minuni şi
dăruieşte nouă mare milă.
Condacul:
La iad, Mântuitorul meu, Te-ai pogorât, şi porţile
sfărâmând, ca un Atotputernic, pe cei morţi, ca un ziditor, împreună i-ai
înviat şi boldul morţii, Hristoase, l-ai zdrobit, şi Adam din blestem s-a
izbăvit, Iubitorule de oameni. Pentru aceasta toţi strigăm către Tine:
Mântuieşte-ne pe noi, Doamne.
G L A S U L AL
6-LEA
Troparul:
Puterile îngereşti, la mormântul Tău, şi străjerii
au adormit, şi sta Maria la mormânt, căutând preacurat trupul Tău. Prădat-ai
iadul, nefiind ispitit de dânsul; întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind lumii
viaţă. Cel ce ai inviat din morţi, Doamne, slavă Ţie.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Cel ce pe cea binecuvântată ai numit-o Maică a Ta,
venit-ai la patimă prin hotărâre de bunăvoie; strălucit-ai pe Cruce, vrând să
cauţi pe Adam, grăind îngerilor: Bucuraţivă împreună cu Mine, că s-a aflat
drahma cea pierdută. Cel ce pe toate cu înţelepciune le-ai rînduit, Dumnezeul
nostru, slavă Ţie.
Ipacoi:
Cu moartea Ta cea de bunăvoie şi de viaţă
făcătoare, Hristoase, porţile iadului sfărâmându-le ca un Dumnezeu, ne-ai
deschis nouă raiul cel de demult şi, înviind din morţi, ai izbăvit din
stricăciune viaţa noastră.
Condacul:
Cu palma cea începătoare de viaţă, pe cei morţi din
adâncurile cele întunecoase înviindu-i pe toţi, Dătătorul de viaţă Hristos
Dumnezeu, înviere a dăruit neamului omenesc; că este Mântuitorul tuturor,
învierea şi viaţa şi Dumnezeu a toate.
G L A S U L AL
7-LEA
Troparul:
Stricat-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai
tâlharului raiul. Plângerea mironosiţelor o ai schimbat şi Apostolilor a
propovădui le-ai poruncit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii
mare milă.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Ca ceea ce eşti vistieria învierii noastre, pe cei
ce nădăjduiesc în tine, Prealăudată, scoate-i din prăpastie şi din adâncul
greşealelor. Că tu, născând Mântuirea, pe cei vinovaţi păcatului i-ai mântuit, ceea ce mai înainte
de naştere ai fost fecioară, şi după naştere iarăşi ai rămas fecioară.
Ipacoi:
Cel ce chipul nostru ai luat şi ai răbdat Crucea
trupeşte, mântuieşte-mă cu învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de
oameni.
Condacul:
Nu va mai putea încă stăpânia morţii cu puterea să
ţină pe oamnei, că Hristos S-a pogorât, sfărâmând şi stricând puterile ei.
Legat este iadul. Proorocii cu un glas se bucură, zicând celor ce erau în
credinţă: Sosit-a Mântuitorul! Ieşiţi. Credincioşilor la înviere.
G L A S U L AL
8-LEA
Troparul:
Dintru înălţime Te-ai pogorât, Milostive, îngropare
ai luat de trei zile, ca să ne izbăveşti pe noi din patimi. Cela ce eşti viaţa
şi învierea noastră, Doamne, slavă Ţie.
Al Născătoarei de Dumnezeu:
Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi
răstignire ai răbdat, Bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea
ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta.
Arată iubirea Ta de oameni, Miostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, care
Te-a născut şi se roagă pentru noi, şi mântuieşte, Mântuitorule, pe poporul cel
deznădăjduit.
Ipacoi:
Mironosiţele, stând înaintea mormântului
Dătătorului de viaţă, pe Stîpânul cel fără de moarte Îl căutau între cei morţi;
şi bunele vestiri de bucurie de la înger primind, Apostolilor au vestit că a
înviat Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.
Condacul:
Înviind din mormânt, pe cei morţi i-ai ridicat şi
pe Adam l-ai înviat; Eva dănţuieşte întru învierea Ta, şi marginile lumii
prăznuiesc întru scularea Ta cea din morţi, mult-Milostive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu