81. TROPARELE ŞI CONDACELE PENTICOSTARULUI

26. TROPARLE ŞI
 CONDACELE PENTICOSTARULUI

În Duminica Paştilor şi în Săptămâna Luminată

SĂ SE ŞTIE: că din această sfântă şi Mare Zi a Duminicii Paştilor până la Duminica Tomii, Miezonoptica, Ceasurile şi Pavecerniţa se citesc în acest chip:

După ce binecuvântează preotul, se zice:

Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le (de 3 ori).

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului, Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe domnul, lăudăm, Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat (de 3 ori).

Ipacoi, glasul al 4-lea:

Venind mai înainte de zori cele  ce au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce căutaţi printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare! Alergaţi şi propovăduiţi că S-a sculat Domnul, omorând moartea, că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.

Condacul, glasul al 8-lea:

De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit şi ai îniat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bulcuraţi-vă! Şi Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi înviere.

Şi aceste tropare, acelaşi glas: În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce eşti necuprins.

Slavă...

Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumuseţat decât raiul cu adevărat şi mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătat, Hristoase, mormântul Tău, izvorul învierii noastre.

Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce eşti locaş sfinţit dumnezeuesc al Celui Preaînalt, bucură-te, că prin tine s-a dat bucuria, Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Stăpână, ceea ce eşti cu totul fără prihană

Doamne miluieşte (de 40 de ori).  Slavă... Şi acum..., Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii... Întru numele Domnului binecuvântează, părinte. Preotul: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri... Cântăreţul: Amin. Hristos a înviat din morţi... (de 3 ori). Slavă... Şi acum... Doamne miluieşte (de 3 ori). Binecuvântează. Şi otpustul.

Aşa se cântă la Ceasul 3, 6 şi 9, la Pavecerniţă şi Miezonoptică, pînă la Duminica Tomii.

La sfârşitul Pavecerniţei, rugăciunea: Bine eşti cuvântat,  Stăpâne Atotţiitorule

Vineri în Săptămâna Luminată

 Se face pomenirea Izvorului Maicii Domnului

Condacul, glasul al 8-lea:

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită, îmi dăruieşti mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci, ca pe ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să strig ţie: Bucură-te, apă izbăvitoare!

În Duminica Sfântului Apostol Toma

 Troparul, glasul al 7-lea:

Pecetluit fiind mormântul, viaţă din mormânt ai răsărit, Hristoase  Dumnezeule; şi uşile fiind încuiate, înaintea ucenicilor ai venit, Învierea tuturor, duh drept printr-înşii înnoindu-ne nouă, după mare mila Ta.

Toma, cu dreapta lui cea iubitoare de încredinţare, a cercat coasta Ta cea de viaţă dătătoare, Hristoase, Dumnezeule; că dacă ai intrat, uşile fiind încuiate, dimpreună cu ceilalţi Apostoli, a strigat către Tine: Domnul meu eşti şi Dumnezeul meu.

În Duminica Mironosiţelor

 Troparul, glasul al 2-lea:

Cînd Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii, iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Slavă...

Iosif cel bun chip de pe lemn luînd preacurat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l şi cu miresme, în mormânt nou îngropânmdu-l, l-a pus; dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.

Slavă...

Stând lângă mormânt, îngerul a strigat mironosiţelor femei: Mirurile se cuvin morţilor; dar Hristos S-a arătat străin putreziciunii. Ci strigaţi: A înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Condacul, glasul al 2-lea:

Zicând purtătoarelor de mir: Bucuraţi-vă! Plângerea strămoaşei Eva o ai potolit cu învierea ta, Hristoase Dumnezeule; iar Apostolilor Tăi a binevesti le-ai poruncit că Mântuitorul a înviat din mormânt.

În Duminica Slăbănogului

 Troparul Învierii, glasul al 3-lea:

 Condacul, glasul al 3-lea:

 Podobie: Fecioara astăzi...

Ridică, Doamne, cu dumnezeiescul Tău ajutor, sufletul meu cel slăbănogit prin păcate de tot felul şi prin fapte netrebnice, precum de demult ai ridicat pe slăbănogul, ca, mântuit fiind, să strig Ţie: Slavă puterii Tale, Hristoase Îndurate.

Miercuri, la Înjumătăţirea

Praznicului Cincizecimii

Troparul, glasul al 8-lea:

Înjumătăţindu-se Praznicul, sufletul meu cel însetat adapă-l cu apele dreptei cinstiri de Dumnezeu, Mântuitorule; că tuturor ai strigat: Cel însetat să vină la Mine şi să bea. Izvorule al vieţii noastre, Hristoase Dumnezeule, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 4-lea:

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Înjumătăţindu-se Praznicul Legii, Făcătorule a toate şi Stăpâne, ai zis către cei ce erau de faţă, Hristoase Dumnezeule,: Veniţi şi scoateţi apa nemuririi. Pentru aceasta la Tine cădem şi cu credinţă strigăm: Dăruieşte nouă îndurările Tale, că Tu eşti Izvorul vieţii noastre.

În Duminica Samarinencii

 Troparul Învierii, glasul al 4-lea:

 Condacul, glasul al 8-lea

 Podobie: Ca o pârgă a firii...

Cu credinţă venind la fântână samarineanca, Te-a văzut pe Tine, apa înţelepciunii, din care bând din destul cea în veci vrednică de laudă, a moştenit Împărăţia cea de sus.

În Duminica Orbului

Troparul Învierii, glasul al 5-lea_

Condacul, glasul al 5-lea

Orbit fiind cu ochii sufletului, vin la Tine, Hristoase, ca orbul cel din naştere, cu pocăinţă strigând Ţie: Tu eşti lumina cea preastrălucitoare a celor din întuneric.

În Joia Înălţării

 Troparul, glasul al 4-lea:

Înălţatu-Te-ai întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor cu făgăduinţa Sfântului Duh; încredinţându-se ei prin binecuvântare cu Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii.

Condacul, glasul al 6-lea:

Plinind rânduiala cea pentru noi, şi pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, de unde nicicum nu Te-ai despărţit, ci, rămânând nedepărtat, strigi celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sţânt cu voi şi nimeni împotriva voastră.

În Duminica Sfinţilor şi purtătorilor de Dumnezeu

Părinţilor de la Niceea

Troparul, glasul al 8-lea:

Prea proslăvit eşti, Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat pe Părinţii noştri luminători pe pământ; şi printr-înşii pe noi toţi ne-ai îndreptat la adevărata credinţă, mult-Îndurate, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 8-lea:

 Podobie: Ca o pârgă a firii...

Propovăduirea Apostolilor şi dogmele Părinţilor au întărit Bisericii o singură credinţă, care, purtând haina adevărului, cea ţesută din Teologia cea de sus, drept îndreptează şi slăveşte taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

În Sâmbăta cea dintâi a Pogorârii Sfântului Duh

 Se face pomenirea tuturor celor din veac adormiţi, părinţilor şi fraţilor noştri.

 Troparul şi condacul din Sâmbăta lăsatului sec de carne.

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh

Troparul, glasul al 8-lea:

Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaânţelepţi pe pescari ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 8-lea:

Când Cel Preaânalt, coborându-Se, a amestecat limbile, atunci a despărţit neamurile; iar când a împărţit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toţi la o unire; şi cu toţii, ca într-un glas, slăvim pe Duhul ce Preasfânt.

În Duminica Tuturor Sfinţilor

 Troparul Învierii şi al Sfinţilor, glasul al 4-lea:

Cu sângiuirile mucenicilor Tăi celor din toată lumea, ca şi cu o porfiră şi vison împodobită fiind Biserica Ta, printr-înşii strigă către Tine, Hristoase Dumnezeule: Poporului Tău trimite-i îndurările tale, pace obştii Tale dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

Condacul, glasul al 8-lea:

Ca o pârgă a firii, Ţie, Sădoitorului făpturii lumea Îţi aduce, Doamne, pe purtătorii de Dumnezeu mucenici. Pentru ale căror rugăciuni, în pace adâncă păzeşte, mult- Milostive, Biserica Ta, pentru Născătoarea de Dumnezeu.