Psalmul 101
Doamne, auzi rugăciunea mea, şi
strigarea mea la Tine să ajungă! Să nu întorci faţa Ta de la mine; în orice zi
mă necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta! În orice zi Te voi chema, degrab
auzi-mă! Că s-au stins ca fumul zilele mele şi oasele mele ca uscăciunea s-au
făcut. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc
pâinea mea. De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea.
Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustie; ajuns-am ca bufniţa din dărâmături.
Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş. Toată ziua m-au
ocărât vrăjmaşii mei, şi cei ce mă lăudau împotriva mea se jurau. Că cenuşă am
mîncat în loc de pâine şi băutura mea cu plângere am amestecat-o din pricina
urgiei Tale şi a mâniei Tale; că ridicându-mă eu, m-ai surpat. Zilele mele ca
umbra s-au plecat şi eu ca iarba m-am uscat. Iar Tu, Doamne, în veac rămâi şi
pomenirea ta din neam în neam. Sculându-Te vei milui Sionul că vremea este să-l
miluieşti pe el, că a venit vremea. Că au iubit robii Tăi pietrele lui şi de
ţărâna lui le va fi milă. Şi se vor teme neamurile de numele Domnului şi toţi
împăraţii pămânului de slava Ta. Că va zidi Domnul Sionul şi se va arăta întru
slava Sa. Căutat-a spre rugăciunea celor smeriţi şi n-a dispreţuit cererea lor.
Să se scrie acestea pentu neamul ce va să vină, şi poporul ce se zideşte va
lăuda pe Domnul. Că a privit din înălţimea cea sfântă a Lui, Domnul din cer pe
pământ a privit, ca să audă suspinul celor ferecţi, să dezlege pe fiii celor
omorâţi, să vestească în Sion numele Domnului şi lauda Lui în Ierusalim, când
se vor aduna popoarele împreună şi împărăţiile, ca să slujească Domnului.
Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei Lui; Vesteşte-mi puţinătatea zilelor
mele. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sânt din neam
în neam. Dintru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi lucrul mâinilor
Tale sânt cerurile. Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne, şi toţi ca o haină se
vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba. Dar tu acelaşi
eşti şi anii Tăi nu se vor împuţina. Fiii robilor Tăi vor locui pământul lor şi
seminţia lor în veac se va propăşi.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
credincioşia Ta; auzi-mă întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul
Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte
sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în
întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea
încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult;
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoşat. Dagrab
auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca
să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că
în Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să
fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască pe
pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe
vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sânt robul
Tău.
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu , şi pe pământ pace,
între oameni bunăvoire. Lăudămu-Te. Bine te cuvântăm, închinămu-ne Ţie,
slăvimu-te, mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc,
Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule, Doamne Fiule, Unule-Născut, , Iisuse
Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne, Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul
Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici
păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi
ne miluieşte pe noi. Că tu eşti unul sfânt, Tu eşti unul Domn Iisus Hristos,
întru slava lui Dumnezeu tatăl. Amin. În toate zilele bune Te voi cuvânta şi
voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am
zis: Doamne miluieşte-mă, vindecă sufletul meu că am greşit Ţie. Doamne, la
Tine am scăpat, învaţă-mă so fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Că la Tine
eşti izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce
Te cunosc pe Tine.
Învredeniceşte-ne, Doamne, în noaptea aceasta fără de
păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri
şi lăudat şi preaslăvit este numele Tău în veci. Amin. Fie, Doamne, mila Ta
spre noi precum am nădăjduit întru Tine. Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţă-ne
îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat, Stăpâne, înţelepţeşte-ne cu îndreptările
Tale. Bine eşti cuvântat Sfinte, luminează-ne cu îndreptările tale. Doamne,
mila ta este în veac. Lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie se
cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavă se cuvine, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu