25. TROPARLE ŞI
CONDACELE TRIODULUI
În Duminica
Vameşului şi a Fariseului
Troparul Învierii,
al glasului de rând.
Condacul, glasul
al 4-lea:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Să fugim de vorbirea cea trufaşă a fariseului şi să ne învăţăm smerenia
vameşului, cu suspine strigând către Mântuitorul: Milostiveşte-Te spre noi,
Unule, Îndurate.
În Duminica Fiului risipitor
Troparul Învierii,
al glasului de rând.
Condacul, glasul
al 3-lea:
Podobie: Fecioara astăzi...
De la părinteasca slavă a Ta depărtându-mă neînţelepţeşte, în răutăţi am
risipit bogăţia ce mi-ai dat. Pentru aceasta, glasul desfrânatului aduc Ţie:
greşit-am înaintea ta, Părinte îndurate. Primeşte-mă pe mine, cel ce mă
pocăiesc, şi mă fă ca pe unul din argaţii Tăi.
În Sâmbăta lăsatului sec de carne
Troparul, glasul al 8-lea
Cel ce prin adâncul înţelepciunii, cu iubirea de oameni, toate le
chiverniseşti şi ceea ce este de folos tutur le dăruieşti; Unule, Ziditorule,
fă odihnă, Doamne, sufletelor adormiţilor robilor Tăi, că spre Tine nădejdea
şi-au pus, spre Făcătorul şi Ziditorul şi Dumnezeul nostru.
Condaul, glasul al 8-lea:
Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu
este Durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
În Duminica lăsatului sec de carne
Troparul Învierii,
al glasului de rând.
Condacul, glasul
1:
Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...
Când vei veni, Dumnezeule, pe pământ cu slavă şi toate se vor cutemura şi
râul cel de foc înaintea divanului va curge, cărţile se vor deschide şi cele
ascunse se vor vădi, atunci să mă izbăveşti de focul cel nestins şi să mă
învredniceşti a sta de-a dreapta Ta, Judecătorule preadrepte.
În Sâmbăta din săptămâna brânzei
Se face pomenirea
tuturor celor ce au strălucit întru sihăstrie, cuvioşilor şi de Dumnezeu
purtătorilor părinţilor noştri.
Troparul, glasul
al 4-lea
Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale,
nu depărta mila Ta de la noi, ci prin rugăciunile lor, în pace îndreptează
viaţa noastră.
Condacul, glasul
al 8-lea:
Podobie: Ca o pârgă a firii...
Ca pe nişte propovăduitori
ai dreptei credinţe şi înfrânători ai păgânătăţii ai bucurat, Doamne, ceata
purtătorilor de Dumnezeu, care a luminat lumea. Pentru rugăciunile lor, în pace
desăvârşită, pe cei ce Te slăvesc pe tine şi Te laudă păzeşte-i, ca să-Ţi cânte
Ţie Aliluia.
Să se ştie:
În miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei, se mănâncă brânză şi ouă,
pentru iacobiteni şi mercurieni, după canonul celui între sfinţi Părintelui
nostru Nechifor, patriarhul Constantinopolului.
În Duminica lăsatului sec de brânză
Troparul Învierii, al glasului de rând
Condacul, glasul al 6-lea:
Al înţelepciunii Îndreptătorule şi de ştiinţă
Dătătorule, al celor nedrepţi Învăţătorule şi al săracilor Sprijinitorule,
întăreşte şi înţelepţeşte inima mea, Stăpâne. Dă-mi cuvânt, Cuvinte al Tatălui,
că iată buzele mele nu se opresc a striga către Tine: Îndurate, miluieşte-mă pe
mine, cel căzut.
În această zi, la Vecernie, se cântă prochimenul, glasul al 8-lea:
Să nu întorci faţa de la sluga Ta; când mă
necăjesc, degrab mă auzi; ia aminte spre sufletul meu şi-l mântuieşte pe el.
Stih 1: Mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă sprijinească.
Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...
Stih 2: Să vadă săracii şi să se veselească.
Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...
Stih 3: Căutaţi pe Dumnezeu şi va fi viu sufletul vostru.
Şi iarăşi cu glas mai înalt:
Să nu întorci faţa de la sluga Ta; când mă
necăjesc, degrab mă auzi; ia aminte spre sufletul meu şi-l mântuieşte pe el.
În Sâmbăta din întâia săptămână a
Marelui Post
Se face pomenirea minunii ce s-a făcut
pentru colive de către Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron.
Troparul, glasul al 2-lea:
Mari sânt isprăvile credinţei; în izvorul văpăii,
ca într-o apă de odihnă, Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat. Căci cu foc tot
arzându-se, ca nişte pâine dulce Sfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile
lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.
Condacul, glasul al 8-lea:
Primind credinţa lui Hristos ca o pavăză înăuntru
în inima ta, puterile cele potrivnice le-ai călcat, mult-pătimitorule, şi cu
cunună cerească te-ai încununat în veci, Teodore, ca un nebiruit.
În Duminica întâia a Marelui Post, a
Ortodoxiei
Se face pomenirea sfinţilor Prooroci: Moise, Aaron şi a celorlalţi şi
înălţarea sfintelor şi cinstitelor icoane.
Troparul Învierii, al glasului de rând.
Slavă..., glasul al 2-lea
Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând
iertare greşealelor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te
sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai
zidit. Pentru aceasta cu mulţumire strigăm Ţie: Toate le-ai umplut de bucurie,
Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.
Şi acum..., al
Născătoareide Dumnezeu:
Toate tainele tale sânt mai presus de cuget, toate
sânt preamărite, Născătoae de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu
fecioria păzită; cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel
adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Condacul, glasul al 8-lea:
Cuvântul Tatălui cel necuprins, din tine,
Născătoare de Dumnezeu, S-a cuprins, întrupându-Se; şi chipul cel întinat, la
chipul cel dintâi întorcându-l cu dumnezeiasca podoabă l-a amestecat. Deci
mărturisind mântuirea, îl închipuim cu fapta şi cu cuvântul.
În această zi, la Vecernie, se cântă acest prochimen, glasul al 8-lea:
Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău,
Doamne,
Stih 1: De la marginile pământului către Tine am strigat.
Dat-ai moştenire...
Stih 2: Acoperi-mă-voi cu acoperământul aripilor Tale.
Dat-ai moştenire...
Stih 3: Aşa voi cânta numele Tău în veci...
Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău,
Doamne.
Şi iarăşi, cu glas mai înalt:
Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău,
Doamne.
Şi aşa se cântă pe rând, unul după altul, până se sfârşesc Duminicile
Marelui Post.
În Duminica a doua a Marelui Post
Se cântă slujba celui dintre sfinţi, Părintelui nostru Grigorie Palama,
arhiepiscopul Tesalonicului, făcătorul de minuni.
Troparul Învierii, al glasului de rând.
Slavă..., troparul
sfântului, glasul al 8-lea:
Luminătorule al dreptei credinţe, sprijinul
Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorul cel nebiruit al
teologilor; făcătorule de minuni, Grigorie, lauda tesalonicului, propovăduitorule
al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre
Condacul, glasul al 8-lea:
Podobie: Apărătoare Doamna...
Pe tine, organul înţelepciunii, cel sfinţit şi
dumnezeiesc, trâmbiţa cuvântării de Dumnezeu cea strălucită, cu un glas te lăudăm,
Grigorie de Dumnezeu grăitorule. Ci, cel ce stai ca o minte înaintea Minţii
celei dintâi, către dânsul îndreptează mintea noastră, Părinte Grigorie, ca să
strigăm: Bucură-te propovăduitorule al harului.
În Duminica a treia a Marelui Post
Se prăznuieşte închinarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci
Troparul Învierii, al glasului de rând.
Slavă..., troparul Crucii,
glasul 1:
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează
moştenirea Ta. Biruinţă
binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta
păzeşte pe poporul Tău.
Şi acum... al Născătoarei
de Dumnezeu, de la glasul troparului Crucii
Condacul, glasul al 7-lea:
Nu mai păzeşte încă sabia cea de văpaie uşa
Edenului, că într-însa a venit minunata legătură, prin lemnul Crucii. Acul
morţii şi biruinţa iadului s-au alungat, că de faţă ai stat, Mântuitorul meu,
strigând celor din iad: Intraţi iarăşi în rai.
În Duminica a patra a Marelui Post
Se cântă slujba Preacuviosului Părintelui nostru Ioan Scărarul
Troparul Învierii, al glasului de rând.
Slavă..., troparul
sfântului, glasul 1:
Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni
făcător te-ai arătat, de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Ioane; cu
postul, cu privegherea şi cu rugăciunea cereştile harului luând, vindeci pe cei
bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui ce Ţi-a
dat ţie putere; slavă Celui ce te-a încununat pe tine; slavă Celui ce lucrează,
prin tine, tuturor tămăduiri.
Sau acesta, glasul al 8-lea:
Curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiu cel
neroditor, şi întru suspinuri din adânc ai făcut însutit roditoare ostenelile
tale; te-ai făcut luminător, strălucind lumii prin minuni, Cuvioase Ioane,
Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele
noastre.
Şi acum..., al
Născătoarei-Învierii, glasul 1.
Condacul, glasul al 4-lea:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi
lumii...
Întru înălţimea înfrânării te-a pus pe tine Domnul,
ca pe o stea adevărată şi nerătăcită, luminând marginile, învăţătorule Ioane,
părintele nostru.
Joi, în a cincea săptămână a Marelui
Post
Se cântă slujba Canonului mare.
Condacu, glasul al 6-lea:
Suflete al meu suflete al meu , scoală! Pentru ce
dormi? Sfârşitul se apropie şi vrei să te tulburi. Deşteaptă-te dar, ca să se
milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni şi toate le
plineşte.
Sâmbătă, în a cincea săptămână a Marelui
Post
Se cântă Acatistul Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu.
Troparul, glasul al 8-lea:
Porunca cea cu taină luînd-o întru cunoştină cel
fără de trup, în casa lui Iosif, degrab a stătut înainte, zicând celei ce nu
ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile, încape fără schimbare tot
întru tine. Pe Care şi văzându-L în pântecele tău, luînd chip de rob, mă spăimântez
a striga ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.
Condacul, glasul al 8-lea:
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă...
În Duminica a cincea a marelui Post
Se cântă slujba Preacuvioasei Maicii
noaste Maria Egipteanca.
Troparul Învierii, al glasului de rând.
Slavă..., troparul, glasul
al 8-lea:
Întru tine , Maică, cu osârdie...
Condacul, glasul al 3-lea:
Podobie: Fecioara astăzi...
Ceea ce erai mai înainte plină de tot felul de
desfrânări astăzi te-ai arătat mireasă a lui Hristos, prin pocăinţă urmând
vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta
te-ai arătaă mireasă a Împărăţiei cerului, Marie preacinstită.
Sâmbătă, în a şasea săptămână a Marelui
Post
Se cântă slujba Sfântului şi dreptului
Lazăr.
Troparul, glasul 1:
Învierea cea de obşte mai înainte de patima Ta
încredinţând-o, pe Lazăr din morţi L-ai sculat, Hristoase Dumnezeule, Pentru
aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând. Ţie, Biruitorului
morţii, strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce vii
întru numele Domnului.
Condacul, glasul al 2-lea:
Podobie: Cele de sus căutând...
Bucuria tuturor, Hristos adevărul, lumina, viaţa şi
îmvierea lumii, celor de pe pământ S-a arătat cu a Sa bunătate, şi S-a făcut
chip învierii, dând tuturor dumnezeiască iertare.
În Duminica Stâlpărilor
Troparul, glasul 1: Învierea cea de obşte... (de 3 ori)
Slavă... Şi acum...
Îngropându-ne împreună cu tine prin Botez,
Hristoase Dumnezeul nostru, vieţii celei fără de moarte ne-am învredcicit cu
învierea Ta şi, cântând strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Bine eşti
cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului.
Ipacoi, glasul al 6-lea:
Cu stilpări lăudându-L mai înainte, cu lemne mai pe
urmă au prins pe Hristos Dumnezeu nemulţumitorii Iudei; iar noi cu credinţă
neschimbată pururea lăudându-L, ca pe un făcător de bine, totdeauna strigăm
către Dânsul: Bine eşti cuvântat, Cel ce ai venit să chemi pe Adam.
Condacul, glasul al 6-lea:
Pe scaun, în cer, şi pe mânz, pe pământ, fiind
purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit şi cântare de la
pruncii cei ce strigau Ţie: Binecuvântat eşti Cel ce vii să chemi pe Adam.
La Sfânta şi Marea Luni, la Utrenie
Troparul, glasul al 8-lea:
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este
sluga pe care o va afle priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va
afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca
să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă
strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei
de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Condacul, glasul al 8-lea:
Podobie: Ca o pârgă a firii...
Iacob plângea pentu lipsa lui Iosif şi viteazul
şedea în căruţă ca un împărat fiind cinstit; că plăcerilor egiptencei atunci
nefăcându-se rob, s-a mărit în schimb de la Cel ce vede inimile oamenilor şi dă
cunună nestricăcioasă.
În Sfânta şi Marea Marţi
Troparul, glasul al 8-lea: Iată Mirele vine în miezul nopţii...
Condacul, glasul al 2-lea
Podobie: Cele de sus căutând...
La ceasul sfârşitului, suflete, gândind, şi de
tăierea smochinului temându-se, talantul cel dat ţie cu iubire de osteneală
lucrează-l, ticăloase, priveghind şi strigând: Să nu rămânem afară din cămara
lui Hristos.
În Sfânta şi Marea Miercuri
Troparul, glasu al 8-lea: Iată Mirele vine în miezul nopţii
Condacul, glasul al 4-lea:
Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...
Mai mult decât desfrânata făcând fărădelege, ploi
de lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; dar cu tăcere rugându-mă, cad către Tine,
cu dragoste sărutând preacuratele Tale picioare, ca să-mi dai iertare de
greşeale ca un Stăpân, mie, celui ce strig: Mântuitorule, de întinăciunea
faptelor mele curăţeşte-mă.
În Sfânta Marea Joi
Troparul, glasul al 8-lea:
Când măriţii ucenici la spălarea cinei s-au
luminat, atunci Iuda, cel rău credincios, cu iubirea de arginţi bolnăvindu-se,
s-a întunecat, şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine,Judecătorul cel
drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, cel ce pentru acestea spânzurare
şi-a agonisit. Fugi de sufletul nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea
asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne, Slavă Ţie.
Condacul, glasul al 2-lea
Podobie: Cele de sus căutând...
Pâinea luând-o în mâini vânzătorul, pe ascuns
aceleaşi le-a întins şi a luat preţul Celui ce a zidit cu mâinile Sale pe om;
şi neîndreptat a rămas Iuda, sluga şi înşelătorul.
În Sfânta şi Marea Vineri
Troparul, glasul al 8-lea
Condacul, glasul al 8-lea:
Pe Cel ce S-a răstignit pentu noi, veniţi toţi să-L
lăudăm, că pe Acela L-a văzut Maria pe lemn şi a zis: Deşi rabzi răstignirea,
tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu.
În Sfânta şi Marea Sâmbătă
Troparul, glasul al 2-lea:
Iosif cel cu bun chip de pe lemn luînd preacurat
trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme, în mormânt nou
îngropânmdu-l, l-a pus; dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare
milă.
Slavă...
Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa cea
fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai
înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat:
Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Şi acum...
Mironosiţele femei stând lângă mormânt, îngerul a
strigat: Miresmele morţilor sânt cuviincioase, iar Hristos putrejunii S-a
arătat străin.
Condacul, glasul al 6-lea:
Cel ce a încuiat adâncul S-a văzut mort şi, cu
smirnă şi giulgiu înfăşurându-se, în
mormânt a fost pus ca un mort Cel fără de moarte; şi femeile au venit sţ-L ungă
cu mir, plângând cu amar şi strigând: Aceasta este Sâmbăta cea binecuvântată,
întru adormind, va învia a treia zi.
Să se ştie:
În Sfânta şi Marea Joi, în loc de Heruvic se cântă: Cinei Tale..., iar în loc de Axion se cântă irmosul
Cântării a 9-a: Din ospăţul Stăpânului..., şi în
loc de chinonic se cântă iarăşi;: Cinei Tale...
În Sfânta şi Marea Sâmbătă, în loc de Heruvic se cântă acest tropar, pe
glasul al 5-lea:
Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi
cu cutremur şi nimic pământesc întru sine să nu gândească; că Împăratul
împăraţilor şi Domnul domnilor merge să se junghie şi să Se dea spre mâncare
credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi
puteea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripă, feţele
acoperindu-şi şi cântând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia.
Şi în loc de Axion, irmosul: Nu te tângui Maică...
Chinonicul
Sculatu-S-a ca din somn Domnul, şi a înviat,
mântuindu-ne pe noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu