duminică, 26 martie 2017

82. TROPARELE ÎNVIERII




27. TROPARELE  ÎNVIERII
Pe cele 8 glasuri cu ipacoi şi condacele lor

G L A S U L  1
Troparul:
Piatra fiind pecetluită de iudei şi ostaşii străjuind preacurat trupul Tău, înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasca Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă: Slavă Învierii Tale, Hristoase; slavă Împărăţiei Tale; slavă rânduielii Tale, Unule, Iubitorule de oameni.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Gavriil zicând ţie: Fecioară, bucură-te!, împreună cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine, chivotul cel sfânt, precum a zis dreptul David. Arătatu-te-ai mai cuprinzătoare decât cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău. Slavă Celui ce S-a sălăşluit întru tine, slavă Celui ce a ieşit din tine; slavă Celui ce ne-a izbăvit pe noi, prin naşterea ta.

Ipacoi:

Pocăinţa tâlharului raiul a dobândit, iar plângerea mironosiţelor bucuria a vestit; că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.

Condacul:

Înviat-ai ca un Dumnezeu din mormânt întru mărire şi lumea împreună o ai înviat şi firea oamenilor Te laudă, ca pe Cel ce eşti Dumnezeu. Moartea a pierit şi Adam dănţuieşte, Stăpâne, iar Eva acum, izbăvită fiind din legături, se bucură strigând; Tu eşti, Hristoase, Cel ce dai tuturor învierea.

G L A S U L  AL  2-LEA
Troparul:

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Toate tainele Tale sânt mai presus de cuget, toate sânt preaslăvite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu cel adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Ipacoi:

După patimă, mergând femeile la mormânt ca să ungă cu mir trupul Tău, Hristoase Dumnezeule, văzut-au îngeri în mormânt şi s-au spăimântat; că glas au auzit de  la dânşii, că a înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Condacul:

Înviat-ai din mormânt, Mântuitorule Atotputernice, şi iadul văzând minunea, s-a spăimântat, şi morţii s-au sculat, şi făptura văzând, se bucură de Tine, şi Adam împreună se veseleşte, şi lumea, Mântuitorul meu, Te laudă pururea.

G L A S U L   A L  3-L E A
Troparul:

Să se veselească cele cereşti şi să se bucure cele pământeşti. Că a făcut biruinţă cu braţul Său Domnul, călcat-a cu moartea pe moarte. Cel Întâi-Născut din morţi S-a făcut, din pântecele iadului ne-a izbăvit pe noi şi a dat lumii mare milă.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Pe tine, ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, te lăudăm. Născătoare de Dumnezeu Fecioară; căci cu trupul cel luat din tine, Fiul tău şi Dumnezeul nostru, prin Cruce răbdând patimă, ne-a izbăvit pe noi din stricăciune, ca un iubitor de oameni.
Ipacoi:

Spăimântat cu vederea, liniştind cu graiurile, îngerul cel strălucitor a zis mironosiţelor: Ce căutaţi pe Cel viu în mormânt? Sculatu-S-a, deşertând mormintele. Cunoaşteţi pe Cel neschimbat, ca schimbător al stricăciunii. Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sânt de înfricoşătoare lucrurile Tale, că ai mântuit neamul omenesc.
Condacul:
Podobie: Fecioara astăzi...

Înviat-ai astăzi din mormânt, Îndurate, şi pe noi ne-ai scos din porţile morţii. Astăzi Adam dănţuieşte şi Eva se bucură, iar proorocii împreună cu patriarhii laudă neâncetat puterea cea dumnezeiască a stăpânirii Tale.

C E A S U L   A L  4-L E  A
Troparul:

Propovăduirea Învierii cea luminată înţelegând-o de la înger uceniţele Domnului şi lepădând osândirea cea strămoşeacă, Apostolilor lăudându-se au zis: Jefuitu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat; Dumnezeu întrupîndu-Se întru unire neamestecată şi Crucea de bunăvoie pentru noi luînd; prin care înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Ipacoi:

Cele dinspre minunată scularea Ta, mai înainte alergând, mironosiţele le-au vestit Apostolilor, Hristoase, că ai înviat ca un Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Condacul:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...

Mîntuitorul şi izbăvitorul meu, din mormânt, ca un Dumnezeu, a sculat din legături pe pământeni şi porţile iadului a zdrobit şi ca un Stăpân a înviat a treia zi.

C E A S U L   A L 5-L E  A
Troparul:

Pe Cuvântul cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, Care S-a născut din Fecioară spre mântuirea noastră, să-L lăudăm credincioşii şi să I ne închinăm; că bine a voit a se sui cu trupul pe Cruce şi moarte a răbda şi a scula pe cei morţi, întru slăvită învierea Sa.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Bucură-te, uşa Domnului cea neumblată. Bucură-te, zidul şi acoperământul celor ce aleargă la tine. Bucură-te, limanul cel neînviforat şu neispitit de nuntă, care ai născut cu trup pe Făcătorul tău şi Dumnezeu. Nu înceta a te ruga pentru cei ce laudă şi cinstesc naşterea ta.

Ipacoi:

De îngerească vedere spământându-se cu mintea mironosiţele şi prin dumnezeiasca sculare luminându-şi  sufletul, Apostolilor au binevestit: Vestiţi între neamuri învierea Domnului, Cel ce împreună lucrează prin minuni şi dăruieşte nouă mare milă.

Condacul:

La iad, Mântuitorul meu, Te-ai pogorât, şi porţile sfărâmând, ca un Atotputernic, pe cei morţi, ca un ziditor, împreună i-ai înviat şi boldul morţii, Hristoase, l-ai zdrobit, şi Adam din blestem s-a izbăvit, Iubitorule de oameni. Pentru aceasta toţi strigăm către Tine: Mântuieşte-ne pe noi, Doamne.


G L A S U L  AL  6-LEA
Troparul:

Puterile îngereşti, la mormântul Tău, şi străjerii au adormit, şi sta Maria la mormânt, căutând preacurat trupul Tău. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul; întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind lumii viaţă. Cel ce ai inviat din morţi, Doamne, slavă Ţie.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Cel ce pe cea binecuvântată ai numit-o Maică a Ta, venit-ai la patimă prin hotărâre de bunăvoie; strălucit-ai pe Cruce, vrând să cauţi pe Adam, grăind îngerilor: Bucuraţivă împreună cu Mine, că s-a aflat drahma cea pierdută. Cel ce pe toate cu înţelepciune le-ai rînduit, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Ipacoi:

Cu moartea Ta cea de bunăvoie şi de viaţă făcătoare, Hristoase, porţile iadului sfărâmându-le ca un Dumnezeu, ne-ai deschis nouă raiul cel de demult şi, înviind din morţi, ai izbăvit din stricăciune viaţa noastră.

Condacul:

Cu palma cea începătoare de viaţă, pe cei morţi din adâncurile cele întunecoase înviindu-i pe toţi, Dătătorul de viaţă Hristos Dumnezeu, înviere a dăruit neamului omenesc; că este Mântuitorul tuturor, învierea şi viaţa şi Dumnezeu a toate.

G L A S U L  AL  7-LEA
Troparul:

Stricat-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul. Plângerea mironosiţelor o ai schimbat şi Apostolilor a propovădui le-ai poruncit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Ca ceea ce eşti vistieria învierii noastre, pe cei ce nădăjduiesc în tine, Prealăudată, scoate-i din prăpastie şi din adâncul greşealelor. Că tu, născând Mântuirea, pe cei vinovaţi  păcatului i-ai mântuit, ceea ce mai înainte de naştere ai fost fecioară, şi după naştere iarăşi ai rămas fecioară.

Ipacoi:

Cel ce chipul nostru ai luat şi ai răbdat Crucea trupeşte, mântuieşte-mă cu învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de oameni.

Condacul:

Nu va mai putea încă stăpânia morţii cu puterea să ţină pe oamnei, că Hristos S-a pogorât, sfărâmând şi stricând puterile ei. Legat este iadul. Proorocii cu un glas se bucură, zicând celor ce erau în credinţă: Sosit-a Mântuitorul! Ieşiţi. Credincioşilor la înviere.

G L A S U L  AL  8-LEA
Troparul:

Dintru înălţime Te-ai pogorât, Milostive, îngropare ai luat de trei zile, ca să ne izbăveşti pe noi din patimi. Cela ce eşti viaţa şi învierea noastră, Doamne, slavă Ţie.

Al Născătoarei de Dumnezeu:

Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni, Miostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, care Te-a născut şi se roagă pentru noi, şi mântuieşte, Mântuitorule, pe poporul cel deznădăjduit.

Ipacoi:

Mironosiţele, stând înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, pe Stîpânul cel fără de moarte Îl căutau între cei morţi; şi bunele vestiri de bucurie de la înger primind, Apostolilor au vestit că a înviat Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Condacul:

Înviind din mormânt, pe cei morţi i-ai ridicat şi pe Adam l-ai înviat; Eva dănţuieşte întru învierea Ta, şi marginile lumii prăznuiesc întru scularea Ta cea din morţi, mult-Milostive.





81. TROPARELE ŞI CONDACELE PENTICOSTARULUI




26. TROPARLE ŞI
 CONDACELE PENTICOSTARULUI


În Duminica Paştilor şi în Săptămâna Luminată


SĂ SE ŞTIE: că din această sfântă şi Mare Zi a Duminicii Paştilor până la Duminica Tomii, Miezonoptica, Ceasurile şi Pavecerniţa se citesc în acest chip:

După ce binecuvântează preotul, se zice:
Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le (de 3 ori).

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului, Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe domnul, lăudăm, Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat (de 3 ori).

Ipacoi, glasul al 4-lea:

Venind mai înainte de zori cele  ce au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce căutaţi printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare! Alergaţi şi propovăduiţi că S-a sculat Domnul, omorând moartea, că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.

Condacul, glasul al 8-lea:

De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit şi ai îniat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bulcuraţi-vă! Şi Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi înviere.

Şi aceste tropare, acelaşi glas: În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce eşti necuprins.

Slavă...

Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumuseţat decât raiul cu adevărat şi mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătat, Hristoase, mormântul Tău, izvorul învierii noastre.

Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce eşti locaş sfinţit dumnezeuesc al Celui Preaînalt, bucură-te, că prin tine s-a dat bucuria, Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Stăpână, ceea ce eşti cu totul fără prihană

Doamne miluieşte (de 40 de ori).  Slavă... Şi acum..., Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii... Întru numele Domnului binecuvântează, părinte. Preotul: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri... Cântăreţul: Amin. Hristos a înviat din morţi... (de 3 ori). Slavă... Şi acum... Doamne miluieşte (de 3 ori). Binecuvântează. Şi otpustul.

Aşa se cântă la Ceasul 3, 6 şi 9, la Pavecerniţă şi Miezonoptică, pînă la Duminica Tomii.
La sfârşitul Pavecerniţei, rugăciunea: Bine eşti cuvântat,  Stăpâne Atotţiitorule

Vineri în Săptămâna Luminată
 Se face pomenirea Izvorului Maicii Domnului
Condacul, glasul al 8-lea:
Podobie: Apărătoare Doamnă...

Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită, îmi dăruieşti mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci, ca pe ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să strig ţie: Bucură-te, apă izbăvitoare!

În Duminica Sfântului Apostol Toma
 Troparul, glasul al 7-lea:

Pecetluit fiind mormântul, viaţă din mormânt ai răsărit, Hristoase  Dumnezeule; şi uşile fiind încuiate, înaintea ucenicilor ai venit, Învierea tuturor, duh drept printr-înşii înnoindu-ne nouă, după mare mila Ta.

Toma, cu dreapta lui cea iubitoare de încredinţare, a cercat coasta Ta cea de viaţă dătătoare, Hristoase, Dumnezeule; că dacă ai intrat, uşile fiind încuiate, dimpreună cu ceilalţi Apostoli, a strigat către Tine: Domnul meu eşti şi Dumnezeul meu.

În Duminica Mironosiţelor
 Troparul, glasul al 2-lea:

Cînd Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii, iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Slavă...

Iosif cel bun chip de pe lemn luînd preacurat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l şi cu miresme, în mormânt nou îngropânmdu-l, l-a pus; dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.

Slavă...

Stând lângă mormânt, îngerul a strigat mironosiţelor femei: Mirurile se cuvin morţilor; dar Hristos S-a arătat străin putreziciunii. Ci strigaţi: A înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Condacul, glasul al 2-lea:

Zicând purtătoarelor de mir: Bucuraţi-vă! Plângerea strămoaşei Eva o ai potolit cu învierea ta, Hristoase Dumnezeule; iar Apostolilor Tăi a binevesti le-ai poruncit că Mântuitorul a înviat din mormânt.

În Duminica Slăbănogului
 Troparul Învierii, glasul al 3-lea:
 Condacul, glasul al 3-lea:
 Podobie: Fecioara astăzi...

Ridică, Doamne, cu dumnezeiescul Tău ajutor, sufletul meu cel slăbănogit prin păcate de tot felul şi prin fapte netrebnice, precum de demult ai ridicat pe slăbănogul, ca, mântuit fiind, să strig Ţie: Slavă puterii Tale, Hristoase Îndurate.

Miercuri, la Înjumătăţirea
Praznicului Cincizecimii
Troparul, glasul al 8-lea:

Înjumătăţindu-se Praznicul, sufletul meu cel însetat adapă-l cu apele dreptei cinstiri de Dumnezeu, Mântuitorule; că tuturor ai strigat: Cel însetat să vină la Mine şi să bea. Izvorule al vieţii noastre, Hristoase Dumnezeule, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 4-lea:
Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Înjumătăţindu-se Praznicul Legii, Făcătorule a toate şi Stăpâne, ai zis către cei ce erau de faţă, Hristoase Dumnezeule,: Veniţi şi scoateţi apa nemuririi. Pentru aceasta la Tine cădem şi cu credinţă strigăm: Dăruieşte nouă îndurările Tale, că Tu eşti Izvorul vieţii noastre.

În Duminica Samarinencii
 Troparul Învierii, glasul al 4-lea:
 Condacul, glasul al 8-lea
 Podobie: Ca o pârgă a firii...

Cu credinţă venind la fântână samarineanca, Te-a văzut pe Tine, apa înţelepciunii, din care bând din destul cea în veci vrednică de laudă, a moştenit Împărăţia cea de sus.

În Duminica Orbului
Troparul Învierii, glasul al 5-lea_
Condacul, glasul al 5-lea

Orbit fiind cu ochii sufletului, vin la Tine, Hristoase, ca orbul cel din naştere, cu pocăinţă strigând Ţie: Tu eşti lumina cea preastrălucitoare a celor din întuneric.

În Joia Înălţării
 Troparul, glasul al 4-lea:

Înălţatu-Te-ai întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor cu făgăduinţa Sfântului Duh; încredinţându-se ei prin binecuvântare cu Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii.

Condacul, glasul al 6-lea:

Plinind rânduiala cea pentru noi, şi pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, de unde nicicum nu Te-ai despărţit, ci, rămânând nedepărtat, strigi celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sţânt cu voi şi nimeni împotriva voastră.

În Duminica Sfinţilor şi purtătorilor de Dumnezeu
Părinţilor de la Niceea
Troparul, glasul al 8-lea:

Prea proslăvit eşti, Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat pe Părinţii noştri luminători pe pământ; şi printr-înşii pe noi toţi ne-ai îndreptat la adevărata credinţă, mult-Îndurate, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 8-lea:
 Podobie: Ca o pârgă a firii...

Propovăduirea Apostolilor şi dogmele Părinţilor au întărit Bisericii o singură credinţă, care, purtând haina adevărului, cea ţesută din Teologia cea de sus, drept îndreptează şi slăveşte taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

În Sâmbăta cea dintâi a Pogorârii Sfântului Duh
 Se face pomenirea tuturor celor din veac adormiţi, părinţilor şi fraţilor noştri.
 Troparul şi condacul din Sâmbăta lăsatului sec de carne.

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh
Troparul, glasul al 8-lea:

Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaânţelepţi pe pescari ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, slavă Ţie.

Condacul, glasul al 8-lea:

Când Cel Preaânalt, coborându-Se, a amestecat limbile, atunci a despărţit neamurile; iar când a împărţit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toţi la o unire; şi cu toţii, ca într-un glas, slăvim pe Duhul ce Preasfânt.

În Duminica Tuturor Sfinţilor
 Troparul Învierii şi al Sfinţilor, glasul al 4-lea:

Cu sângiuirile mucenicilor Tăi celor din toată lumea, ca şi cu o porfiră şi vison împodobită fiind Biserica Ta, printr-înşii strigă către Tine, Hristoase Dumnezeule: Poporului Tău trimite-i îndurările tale, pace obştii Tale dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

Condacul, glasul al 8-lea:

Ca o pârgă a firii, Ţie, Sădoitorului făpturii lumea Îţi aduce, Doamne, pe purtătorii de Dumnezeu mucenici. Pentru ale căror rugăciuni, în pace adâncă păzeşte, mult- Milostive, Biserica Ta, pentru Născătoarea de Dumnezeu.






80. TROPARELE ŞI CONDACELE TRIODULUI


 

25. TROPARLE ŞI CONDACELE TRIODULUI

În Duminica Vameşului şi a Fariseului
Troparul Învierii, al glasului de rând.
 Condacul, glasul al 4-lea:
 Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Să fugim de vorbirea cea trufaşă a fariseului şi să ne învăţăm smerenia vameşului, cu suspine strigând către Mântuitorul: Milostiveşte-Te spre noi, Unule, Îndurate.

În Duminica Fiului risipitor
 Troparul Învierii, al glasului de rând.
 Condacul, glasul al 3-lea:
 Podobie: Fecioara astăzi...

De la părinteasca slavă a Ta depărtându-mă neînţelepţeşte, în răutăţi am risipit bogăţia ce mi-ai dat. Pentru aceasta, glasul desfrânatului aduc Ţie: greşit-am înaintea ta, Părinte îndurate. Primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă fă ca pe unul din argaţii Tăi.

În Sâmbăta lăsatului sec de carne
 Troparul, glasul al 8-lea

Cel ce prin adâncul înţelepciunii, cu iubirea de oameni, toate le chiverniseşti şi ceea ce este de folos tutur le dăruieşti; Unule, Ziditorule, fă odihnă, Doamne, sufletelor adormiţilor robilor Tăi, că spre Tine nădejdea şi-au pus, spre Făcătorul şi Ziditorul şi Dumnezeul nostru.

Condaul, glasul al 8-lea:

Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este Durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

În Duminica lăsatului sec de carne
 Troparul Învierii, al glasului de rând.
 Condacul, glasul 1:
 Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Când vei veni, Dumnezeule, pe pământ cu slavă şi toate se vor cutemura şi râul cel de foc înaintea divanului va curge, cărţile se vor deschide şi cele ascunse se vor vădi, atunci să mă izbăveşti de focul cel nestins şi să mă învredniceşti a sta de-a dreapta Ta, Judecătorule preadrepte.

În Sâmbăta din săptămâna brânzei

Se face pomenirea tuturor celor ce au strălucit întru sihăstrie, cuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri.

Troparul, glasul al 4-lea

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci prin rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Condacul, glasul al 8-lea:
Podobie: Ca o pârgă a firii...


            Ca pe nişte propovăduitori ai dreptei credinţe şi înfrânători ai păgânătăţii ai bucurat, Doamne, ceata purtătorilor de Dumnezeu, care a luminat lumea. Pentru rugăciunile lor, în pace desăvârşită, pe cei ce Te slăvesc pe tine şi Te laudă păzeşte-i, ca să-Ţi cânte Ţie Aliluia.

Să se ştie:

În miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei, se mănâncă brânză şi ouă, pentru iacobiteni şi mercurieni, după canonul celui între sfinţi Părintelui nostru Nechifor, patriarhul Constantinopolului.

În Duminica lăsatului sec de brânză
Troparul Învierii, al glasului de rând
Condacul, glasul al 6-lea:

Al înţelepciunii Îndreptătorule şi de ştiinţă Dătătorule, al celor nedrepţi Învăţătorule şi al săracilor Sprijinitorule, întăreşte şi înţelepţeşte inima mea, Stăpâne. Dă-mi cuvânt, Cuvinte al Tatălui, că iată buzele mele nu se opresc a striga către Tine: Îndurate, miluieşte-mă pe mine, cel căzut.

În această zi, la Vecernie, se cântă prochimenul, glasul al 8-lea:

Să nu întorci faţa de la sluga Ta; când mă necăjesc, degrab mă auzi; ia aminte spre sufletul meu şi-l mântuieşte pe el.

Stih 1: Mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă sprijinească.
 Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...
 Stih 2: Să vadă săracii şi să se veselească.
 Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...
 Stih 3: Căutaţi pe Dumnezeu şi va fi viu sufletul vostru.

Şi iarăşi cu glas mai înalt:

Să nu întorci faţa de la sluga Ta; când mă necăjesc, degrab mă auzi; ia aminte spre sufletul meu şi-l mântuieşte pe el.

În Sâmbăta din întâia săptămână a Marelui Post
 Se face pomenirea minunii ce s-a făcut pentru colive de către Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron.

Troparul, glasul al 2-lea:

Mari sânt isprăvile credinţei; în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat. Căci cu foc tot arzându-se, ca nişte pâine dulce Sfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul, glasul al 8-lea:

Primind credinţa lui Hristos ca o pavăză înăuntru în inima ta, puterile cele potrivnice le-ai călcat, mult-pătimitorule, şi cu cunună cerească te-ai încununat în veci, Teodore, ca un nebiruit.

În Duminica întâia a Marelui Post, a Ortodoxiei
 Se face pomenirea sfinţilor Prooroci: Moise, Aaron şi a celorlalţi şi înălţarea sfintelor şi cinstitelor icoane.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., glasul al 2-lea

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşealelor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulţumire strigăm Ţie: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.

Şi acum..., al Născătoareide Dumnezeu:

Toate tainele tale sânt mai presus de cuget, toate sânt preamărite, Născătoae de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită; cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Condacul, glasul al 8-lea:

Cuvântul Tatălui cel necuprins, din tine, Născătoare de Dumnezeu, S-a cuprins, întrupându-Se; şi chipul cel întinat, la chipul cel dintâi întorcându-l cu dumnezeiasca podoabă l-a amestecat. Deci mărturisind mântuirea, îl închipuim cu fapta şi cu cuvântul.

În această zi, la Vecernie, se cântă acest prochimen, glasul al 8-lea:

 Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne,
 Stih 1: De la marginile pământului către Tine am strigat.
 Dat-ai moştenire...
 Stih 2: Acoperi-mă-voi cu acoperământul aripilor Tale.
 Dat-ai moştenire...
 Stih 3: Aşa voi cânta numele Tău în veci...
 Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne.

Şi iarăşi, cu glas mai înalt:

Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne.

Şi aşa se cântă pe rând, unul după altul, până se sfârşesc Duminicile Marelui Post.

În Duminica a doua a Marelui Post
Se cântă slujba celui dintre sfinţi, Părintelui nostru Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, făcătorul de minuni.
Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., troparul sfântului, glasul al 8-lea:

Luminătorule al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorul cel nebiruit al teologilor; făcătorule de minuni, Grigorie, lauda tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre

Condacul, glasul al 8-lea:
Podobie: Apărătoare Doamna...

Pe tine, organul înţelepciunii, cel sfinţit şi dumnezeiesc, trâmbiţa cuvântării de Dumnezeu cea strălucită, cu un glas te lăudăm, Grigorie de Dumnezeu grăitorule. Ci, cel ce stai ca o minte înaintea Minţii celei dintâi, către dânsul îndreptează mintea noastră, Părinte Grigorie, ca să strigăm: Bucură-te propovăduitorule al harului.

În Duminica a treia a Marelui Post
 Se prăznuieşte închinarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci
 Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., troparul Crucii, glasul 1:


Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta.  Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

Şi acum... al Născătoarei de Dumnezeu, de la glasul troparului Crucii
 Condacul, glasul al 7-lea:

Nu mai păzeşte încă sabia cea de văpaie uşa Edenului, că într-însa a venit minunata legătură, prin lemnul Crucii. Acul morţii şi biruinţa iadului s-au alungat, că de faţă ai stat, Mântuitorul meu, strigând celor din iad: Intraţi iarăşi în rai.

În Duminica a patra a Marelui Post
 Se cântă slujba Preacuviosului Părintelui nostru Ioan Scărarul
 Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., troparul sfântului, glasul 1:

Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Ioane; cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunea cereştile harului luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui ce Ţi-a dat ţie putere; slavă Celui ce te-a încununat pe tine; slavă Celui ce lucrează, prin tine, tuturor tămăduiri.

Sau acesta, glasul al 8-lea:

Curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiu cel neroditor, şi întru suspinuri din adânc ai făcut însutit roditoare ostenelile tale; te-ai făcut luminător, strălucind lumii prin minuni, Cuvioase Ioane, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Şi acum..., al Născătoarei-Învierii, glasul 1.
 Condacul, glasul al 4-lea:
 Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...

Întru înălţimea înfrânării te-a pus pe tine Domnul, ca pe o stea adevărată şi nerătăcită, luminând marginile, învăţătorule Ioane, părintele nostru.

Joi, în a cincea săptămână a Marelui Post
 Se cântă slujba Canonului mare.
Condacu, glasul al 6-lea:

Suflete al meu suflete al meu , scoală! Pentru ce dormi? Sfârşitul se apropie şi vrei să te tulburi. Deşteaptă-te dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni şi toate le plineşte.

Sâmbătă, în a cincea săptămână a Marelui Post
Se cântă Acatistul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
 Troparul, glasul al 8-lea:


Porunca cea cu taină luînd-o întru cunoştină cel fără de trup, în casa lui Iosif, degrab a stătut înainte, zicând celei ce nu ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile, încape fără schimbare tot întru tine. Pe Care şi văzându-L în pântecele tău, luînd chip de rob, mă spăimântez a striga ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

Condacul, glasul al 8-lea:
 Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă...
 În Duminica a cincea a marelui Post
 Se cântă slujba Preacuvioasei Maicii noaste Maria Egipteanca.
 Troparul Învierii, al glasului de rând.
 Slavă..., troparul, glasul al 8-lea:
 Întru tine , Maică, cu osârdie...
 Condacul, glasul al 3-lea:
 Podobie: Fecioara astăzi...

Ceea ce erai mai înainte plină de tot felul de desfrânări astăzi te-ai arătat mireasă a lui Hristos, prin pocăinţă urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta te-ai arătaă mireasă a Împărăţiei cerului, Marie preacinstită.

Sâmbătă, în a şasea săptămână a Marelui Post
Se cântă slujba Sfântului şi dreptului Lazăr.
Troparul, glasul 1:

Învierea cea de obşte mai înainte de patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi L-ai sculat, Hristoase Dumnezeule, Pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând. Ţie, Biruitorului morţii, strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului.

Condacul, glasul al 2-lea:
 Podobie: Cele de sus căutând...

Bucuria tuturor, Hristos adevărul, lumina, viaţa şi îmvierea lumii, celor de pe pământ S-a arătat cu a Sa bunătate, şi S-a făcut chip învierii, dând tuturor dumnezeiască iertare.

În Duminica Stâlpărilor
 Troparul, glasul 1: Învierea cea de obşte... (de 3 ori)
 Slavă... Şi acum...

Îngropându-ne împreună cu tine prin Botez, Hristoase Dumnezeul nostru, vieţii celei fără de moarte ne-am învredcicit cu învierea Ta şi, cântând strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului.

Ipacoi, glasul al 6-lea:

Cu stilpări lăudându-L mai înainte, cu lemne mai pe urmă au prins pe Hristos Dumnezeu nemulţumitorii Iudei; iar noi cu credinţă neschimbată pururea lăudându-L, ca pe un făcător de bine, totdeauna strigăm către Dânsul: Bine eşti cuvântat, Cel ce ai venit să chemi pe Adam.

Condacul, glasul al 6-lea:

Pe scaun, în cer, şi pe mânz, pe pământ, fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit şi cântare de la pruncii cei ce strigau Ţie: Binecuvântat eşti Cel ce vii să chemi pe Adam.

La Sfânta şi Marea Luni, la Utrenie
 Troparul, glasul al 8-lea:

Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afle priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Condacul, glasul al 8-lea:
 Podobie: Ca o pârgă a firii...

Iacob plângea pentu lipsa lui Iosif şi viteazul şedea în căruţă ca un împărat fiind cinstit; că plăcerilor egiptencei atunci nefăcându-se rob, s-a mărit în schimb de la Cel ce vede inimile oamenilor şi dă cunună nestricăcioasă.

În Sfânta şi Marea Marţi
 Troparul, glasul al 8-lea: Iată Mirele vine în miezul nopţii...
 Condacul, glasul al 2-lea
 Podobie: Cele de sus căutând...

La ceasul sfârşitului, suflete, gândind, şi de tăierea smochinului temându-se, talantul cel dat ţie cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi strigând: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.

În Sfânta şi Marea Miercuri
 Troparul, glasu al 8-lea: Iată Mirele vine în miezul nopţii
 Condacul, glasul al 4-lea:
 Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Mai mult decât desfrânata făcând fărădelege, ploi de lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; dar cu tăcere rugându-mă, cad către Tine, cu dragoste sărutând preacuratele Tale picioare, ca să-mi dai iertare de greşeale ca un Stăpân, mie, celui ce strig: Mântuitorule, de întinăciunea faptelor mele curăţeşte-mă.

În Sfânta Marea Joi
 Troparul, glasul al 8-lea:

Când măriţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda, cel rău credincios, cu iubirea de arginţi bolnăvindu-se, s-a întunecat, şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine,Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, cel ce pentru acestea spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne, Slavă Ţie.

Condacul, glasul al 2-lea
Podobie: Cele de sus căutând...

Pâinea luând-o în mâini vânzătorul, pe ascuns aceleaşi le-a întins şi a luat preţul Celui ce a zidit cu mâinile Sale pe om; şi neîndreptat a rămas Iuda, sluga şi înşelătorul.

În Sfânta şi Marea Vineri
 Troparul, glasul al 8-lea
 Condacul, glasul al 8-lea:

Pe Cel ce S-a răstignit pentu noi, veniţi toţi să-L lăudăm, că pe Acela L-a văzut Maria pe lemn şi a zis: Deşi rabzi răstignirea, tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu.

În Sfânta şi Marea Sâmbătă
 Troparul, glasul al 2-lea:

Iosif cel cu bun chip de pe lemn luînd preacurat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme, în mormânt nou îngropânmdu-l, l-a pus; dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă. 

Slavă...

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Şi acum...

Mironosiţele femei stând lângă mormânt, îngerul a strigat: Miresmele morţilor sânt cuviincioase, iar Hristos putrejunii S-a arătat străin.

Condacul, glasul al 6-lea:

Cel ce a încuiat adâncul S-a văzut mort şi, cu smirnă şi giulgiu înfăşurându-se,  în mormânt a fost pus ca un mort Cel fără de moarte; şi femeile au venit sţ-L ungă cu mir, plângând cu amar şi strigând: Aceasta este Sâmbăta cea binecuvântată, întru adormind, va învia a treia zi.

Să se ştie:

În Sfânta şi Marea Joi, în loc de Heruvic se cântă: Cinei Tale..., iar în loc de Axion se cântă irmosul Cântării a 9-a: Din ospăţul Stăpânului..., şi în loc de chinonic se cântă iarăşi;: Cinei Tale...

 În Sfânta şi Marea Sâmbătă, în loc de Heruvic se cântă acest tropar, pe glasul al 5-lea:

 Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur şi nimic pământesc întru sine să nu gândească; că Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor merge să se junghie şi să Se dea spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi puteea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripă, feţele acoperindu-şi şi cântând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia.

Şi în loc de Axion, irmosul: Nu te tângui Maică...
 Chinonicul

Sculatu-S-a ca din somn Domnul, şi a înviat, mântuindu-ne pe noi.